Iubitorii de artă trăiesc mai mult?

de Christopher Bergland

Activitățile culturale ar putea fi legate de o durată mai lungă de viață, arată o analiză întinsă pe 14 ani.

Persoanele care se angajează în activități cultural-artistice, cum ar fi mersul la muzee sau concerte muzicale, pot avea un risc mai mic de a muri prematur, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la University College London (UCL).

Cercetătorii UCL au descoperit o reducere substanțială a mortalității timpurii în rândul adulților de vârstă înaintată care s-au angajat în activități culturale. După ce au fost luați în considerare o varietate de factori (de exemplu, socioeconomie, statut profesional), cei care au participat la activități culturale „la fiecare câteva luni sau mai mult” au avut un risc cu 31% mai mic de moarte prematură.

Această analiză asupra „angajării în activități artistice și a mortalității” s-a întins pe o durată de 14 ani și a implicat aproape 7.000 de adulți mai în vârstă. Participanții la studiu au auto-raportat frecvența cu care s-au implicat în activități artistice și culturale, cum ar fi mersul la muzee, galerii de artă, concerte și teatru.

Descoperirile (Fancourt & Steptoe, 2019) au fost publicate pe 18 decembrie în numărul de Crăciun „Express Yourself”/ „Exprimă-te” al The BMJ. Ediția de Crăciun a The British Medical Journal este o tradiție anuală care prezintă cercetări științifice ceva mai ciudate, bizare decât conținutul tipic BMJ. În 2012, un articol din New York Times a descris tradiția de sărbători a BMJ ca oferind „o bursă ușoară, dar riguroasă”.

Daisy Fancourt și Andrew Steptoe au fost coautorii acestei lucrări. Ei se precipită să sublinieze că aceste constatări observaționale care leagă activitățile culturale și longevitatea sunt corelative. Pentru a fi clari: cercetarea nu stabilește nicio legătură de cauzalitate între implicarea frecventă în artă și durata de viață mai lungă.

După cum ar fi de așteptat, o parte din legătura dintre longevitate și implicarea în artă este atribuită avantajelor socioeconomice ale celor care au timp liber și resurse financiare pentru a se angaja în activități culturale în mod regulat.

Acestea fiind spuse, Fancourt și Steptoe raportează că implicarea în artă ar putea avea o asociere protectivă cu longevitatea care transcende statutul socioeconomic sau ocupațional. Potrivit autorilor, „această asociere s-ar putea explica parțial prin diferențele în cogniție, sănătate mintală și activitate fizică între cei care se angajează și cei care nu se angajează în activități artistice, dar rămâne chiar și atunci când modelul este ajustat pentru acești factori.”

Funcția de supraviețuire

Sursa: Fancourt și Steptoe, The BMJ (2019) DOI: 10.1136/bmj.l6377/Creative Commons

Co-autorii lucrării sunt transparenți în legătură cu împărtășirea punctelor de vedere contrare care pun la îndoială impactul pe care artele îl pot avea asupra extinderii longevității. “O cercetare a propus că universalitatea artei și răspunsurile emoționale puternice pe care aceasta le induce sunt indicatori ai asocierii sale cu adaptările evolutive, în timp ce altă cercetare a ridicat întrebarea dacă nu cumva arta este un parazit evolutiv, fără beneficii evolutive deosebite pentru specia noastră”, scriu Fancourt și Steptoe.

Opt modalități prin care implicarea în activități cultural-artistice poate fi legată de longevitate

  1. Diminuează stresul cronic și depresia prin facilitarea interacțiunilor sociale față în față.
  2. Îmbunătățește capitalul social, ceea ce dezvoltă resurse individuale și colective.
  3. Reduce singurătatea și izolarea socială percepute.
  4. Promovează inteligența emoțională, stimulează percepția socială și poate crește empatia. Acești factori sunt legați de o șansă mai bună de supraviețuire.
  5. Crește activitatea fizică și reduce comportamentele sedentare, ceea ce aduce beneficii fizice și psihologice.
  6. Poate crește sentimentul de a avea un scop puternic în viață, lucru care este asociat cu funcții imunitare mai bune și cu alegeri mai sănătoase în stilul de viață.
  7. Promovează creativitatea și imaginația, care sunt legate de șanse mai mari de supraviețuire de-a lungul evoluției lui Homo sapiens.
  8. Activitățile cu specific artistic, alături de o gamă largă de alte activități de „timp liber” (de exemplu, grădinăritul, a avea un hobby, a merge la biserică), pot avea o asociere protectivă cu mortalitatea prematură.

Pe baza celor mai recente descoperiri (2019), Daisy Fancourt și Andrew Steptoe postulează: „Există un raționament teoretic puternic care stă la baza ipotezei conform căreia implicarea în activități artistice ar putea fi legată de șansa oamenilor de a supraviețui”.

Într-o lume perfectă, implicarea frecventă în activități artistice ar fi mai mult un efort de egalitate de șanse, care nu costă prea mult. Dar nu trăim într-o societate utopică; pentru mulți oameni care câștigă salariul minim (sau chiar și mai puțin), angajarea în activități cultural-artistice nu intră în buget.

Nu toate activitățile cultural-artistice sunt costisitoare

Când eram mic și creșteam în Manhattan, la începutul anilor ’70, mersul la muzee și la cele mai noi piese de pe Broadway era ceea ce familia și prietenii mei făceam în timpul liber pentru distracție.

La momentul respectiv, să particip la activități culturale devenise ceva aproape indiferent. Am luat de bune aceste activități pentru că era ceva ce eu și prietenii mei făceam în fiecare weekend. Cu toate acestea, privind în retrospectivă, îmi dau seama cât de norocos și de privilegiat am fost să mă „scald” în arte și să fiu expus, ca și copil, la atâtea activități culturale diverse.

Din păcate, în economia de azi, trebuie să fii extrem de bogat pentru a-ți duce familia în mod regulat la spectacole Broadway, iar biletele pentru majoritatea activităților culturale nu sunt ieftine. Cu toate acestea, majoritatea muzeelor din New York (și din alte orașe) sunt gratuite pentru copiii sub 12 ani și au, de asemenea, „zile de muzeu gratuite și de genul plătiți-ceea-ce-doriți” pentru adulți.

Astăzi, regăsindu-mă ca adult mult mai în vârstă în decembrie 2019, încă manifest apreciere pentru arte; dar nu vizitez muzeele, nu merg la piese de teatru și nici nu particip la alte activități culturale foarte des. Totuși, în această dimineață, am decis că lipsa mea de implicare în activități artistice se va schimba în 2020.

După ce am aflat despre toate beneficiile posibile asociate cu implicarea în activități cultural-artistice în timp ce studiam cea mai recentă lucrare (2019) a lui Fancourt și Steptoe, am adoptat o rezoluție de Anul Nou pentru a fi un iubitor de artă mult mai activ în următorul deceniu.

Poate anul acesta, în loc să faci doar rezoluții care implică să te privezi de plăcerile hedoniste, te vei angaja la unele rezoluții de Anul Nou care sunt distractive – cum ar fi să vezi un concert sau să ai alte experiențe legate de artă care te fac să te simți bine și îți pot crește longevitatea?

Referințe

Daisy Fancourt and Andrew Steptoe. “The Art of Life and Death: 14 Year Follow-Up Analyses of Associations Between Arts Engagement and Mortality in the English Longitudinal Study of Ageing.” BMJ (First published: December 18, 2019) DOI: 10.1136/bmj.l6377

Sursă articol

Traducere de:

Mihaela Simion – psiholog, consilier art terapie Phronetik®

The Orlov – Centru de Psihoterapie și Dezvoltare Personală, Constanța

Tel.: 0720.952.072

Pentru detalii despre formarea de baza in art terapie Phronetik® click AICI!