Art-terapia are multiple beneficii pentru cei care o practică: de la descoperirea conținuturilor inconștiente, la modificarea acestora, exprimarea emoțiilor blocate și găsirea modalităților funcționale de gestionare ale acestora. Art-terapia este un proces care se realizează de fiecare dată în colaborare cu art-terapeutul, ce are rolul de observator și ghid discret, permisiv, non-directiv și în care totul are importanță: de la alegerea materialelor (hârtie, creioane, pensule, culori, elemente de colaj, lut, alte obiecte), la modul în care se folosesc ele și până la produsul finit, realizat din prima încercare, sau prin mai multe intervenții, în urma discuțiilor terapeutice. Se poate realiza individual sau în grup și accentul se pune inclusiv pe relația terapeutică și cu ceilalți participanți, îmbunătățindu-se astfel și abilitățile sociale, de relaționare, empatia și exprimarea de sine.
Un studiu realizat în 2018 arată că eficiența acestei metode se relevă nu doar în cazurile de normalitate psihică, ci și în cel al tulburărilor de personalitate, cu precădere pentru cele din categoriile B și C, mai exact în cazul tulburării de personalitate antisocială, borderline, histrionică, narcisică, evitantă, dependentă și obsesiv-compulsivă. Acestea sunt caracterizate de instabilitate emoțională, impulsivitate și relații deficitare. Studiul a folosit scala exprimării de sine și a gestionării emoțiilor – Self‐expression and Emotion Regulation in Art Therapy Scale (SERATS) și a măsurat efectele art-terapiei asupra a 355 de adulți diagnosticați cu o tulburare de personalitate sau mai multe. Principalele tulburări au fost borderline (16.9%), evitantă (16.5%), nespecificată (41.4%) și cele mai puțin reprezentate au fost cea obsesiv-compulsivă (3.2%) și narcisică (0.7%). Vârstele participanților au variat între 18 – 61 de ani cu o medie de 34.5 ani și distribuția bărbați – femei a fost de 25% bărbați și 75% femei. În urma studiului, s-a demonstrat că există o corelație pozitivă între art-terapie și scăderea dificultății în rolurile sociale (Haeyen et al., 2018). Astfel, îmbunătățirea exprimării de sine și gestionarea funcțională a emoțiilor se corelează cu mai puține conflicte și o gestionare echilibrată a stresului în relațiile cu ceilalți.
Terapia prin artă pentru pacienții cu tulburări de personalitate se concentrează pe descoperire, improvizație și acționare intuitivă în timpul creației, având în vedere lucrarea de artă ca exprimare de sine și reflecție activă asupra procesului și produsului creat (Haeyen et al., 2017). Analogia dintre procesul și produsul art-terapiei cu funcționarea clientului în viața de zi cu zi poate fi examinat (Pénzes et al., 2014) și un dialog de sine atent poate fi stimulat prin autoexpresie. Gestionarea funcțională a emoțiilor implică recunoașterea și acceptarea acestora, rezolvarea problemelor și reevaluarea, acțiuni care protejează împotriva psihopatologiei, spre deosebire de gestionarea nefuncțională a emoțiilor – prin suprimare, evitare sau ruminație.
Interacțiunile cu materialele pot genera răspunsuri emoționale la niveluri adesea inconștiente, sentimentele contradictorii și modurile ineficiente pot deveni vizibile imediat în produsul artistic, după care ele sunt înlocuite sau editate în funcție de sentimentele preferate și modurile eficiente de gestionare a problemelor, atribuind sensurile potrivite și reflectând explicit asupra lor. Toate aceste strategii stimulează reevaluarea, acceptarea și integrarea sentimentelor, experiențelor, cunoștințelor și luarea deciziilor (Springham et al., 2012).
După cum am văzut, terapia prin artă se dovedește eficientă chiar și în cazul tulburărilor de personalitate și, astfel, cu atât mai mult, în cazul stilurilor dominante de personalitate, cazul celor mai mulți dintre noi.
De Georgiana Codrescu
Pentru detalii despre formarea de baza in art terapie Phronetik® click AICI!
