Art-terapia si creierul, partea a 2-a

Art-terapia si creierul

O incercare de a intelege procesele care stau la baza exprimarii artistice prin art-terapie

partea 2

 

de Vija B. Lusebrink

 

Procesarea informatiei vizuale

Vizualizarea primara sau cortexul striat este localizat in lobul occipital (fig 2). Aceasta arie contine grupari de celule care corespund directiei, miscarii, texturii si culorilor. Cortexul striat este inconjurat de o portiune  extra-striata sau de un nucleu vizual al cortexului, care aduna si analizeaza informatiile primite de la diferitele module. Ulterior, informatia vizuala este impartita in doua fluxuri de analiza. Fluxul dorsal inferior, merge catre asocierea cortexului vizual secundar in lobul temporal inferior si raspunde caracteristicilor modelului integrand forma si culoarea. Informatia cu privire la  forme este mai bine codificata in emisfera dreapta decat in emisfera stanga. Curentul superior sau dorsal mege catre a doua asociere/al doliea nucleu al cortexului vizual, in lobul parietal si este responsabil de localizarea spatiala ( Kosslyn, 1987). Studiile privind  ETP(emiterea tomografiei de pozitie) care exploreaza prelucrarea stimulilor vizuali au aratat cresterea fluxului sangvin in curentii vizuali inferiori si dorsali, respectiv, cresterea prezentarii corespunzatoare a  stimulilor ca si obiecte sau ca si locatii spatiale. Laeng, Chabris si Kosslyn(2003) au propus o impartire in plus, a fluxului vizual dorsal in coordonate si subretele care prelucreaza calitativ diferite  tipuri de obiecte si informatie spatiala. Potrivit acestor autori, reteaua coordonata codifica percepte legate de distanta, marime si orientare si este prelucrata in emisfera dreapta. Reteaua directa se ocupa de relatia spatiala si este prelucrata in emisfera stanga.

Culoarea este prelucrata in fluxul inferior (Carlson, 20010)si prelucrarea ei depinde de natura abstracta sau figurativa a stimulilor. Raspunsurile la stimulii abstracti colorati, activeaza  zonele culorilor in cortexurile striate si extra-striate, dar raspunde la culorile figurative si realiste ale stimulilor implicand o activare suplimentara a hipocampului si a lobului temporal inferior drept. Activitatea in contexul frontal ca raspuns la stimulii colorati figurativi se deosebeste de activitatea  creata de stimulii colorati abstracti (Zeki,1990). Pe masura ce complexitatea informatiilor creste, activitatea cerebrala care era restransa doar la o emisfera apare in acest moment extinsa peste ambele emisfere (Saron,Foxe,Schroeder,&Vaughan,2003).

 

Informatii privind procesul somato-senzorial                                                  

Informatia somato-senzoriala traverseaza corpul prin partea dorsala a coloanei si trece din sira spinarii spre medulla si prin mezencefal catre un nucleu specific in thalamus si catre cortexul principal somato-senzorial care cuprinde grupurile de neuroni reprezentand diferitele parti ale corpului. Fiecare zona ce corespunde cortexului principal somato-senzorial raspunde diferentiat, diferitelor subcategorii ale stimularii somato-senzoriale. De aici, informatia este tranzmisa catre nucleul cortexului somato-senzorial secundar. Zonele lobului parietal in care se petrec multiple asocieri integreaza informatiile somato-senzoriale cu informatia spatiala din cortexul vizual.

Pentru art-terapeuti, pipaitul si simtul tactil sunt de un interes special. Atingerea activeaza simturile cutanate care raspund presiunii, vibratiei, frigului si caldurii. Simtul tactil ajuta la perceperea formei, greutatii si a duritatii unui obiect prin senzatiile kinestezice de la articulatii si muschi care pot fi astfel experimentate prin manipularea obiectelor(Gibson, 1966). Texturile sunt experimentate prin miscarile pielii peste o suprafata care creaza vibratia unui plan. Manipularea unui obiect creaza senzatii kinestezice plecand de la articulatii spre muschi. Atingerile si tactilul implica miscarea si de asemenea activarea emotiilor pentru ca amigdala primeste informatii de la cortexul principal somato-senzorial(Carlson, 2001). James(2002) a aflat intr-un studiu FMRI ca explorarea tactila a obiectelor tridimensionale nu activeaza doar cortexul somato-senzorial ci si cortexul occipital, acest lucru aratand  implicarea unei cai vizuale inferioare in perceperea tactila a obiectelor.

 

Sursa: Art-terapia: Jurnalul Asociatiei Americane de Art-Terapie 21(3)pp. 125-135 Inc 2004.

 

Traducerea si adaptarea:

Ramona Guran,

art-terapeut Phronetik®

telefon 0731293517

e-mail: guran.ramona@gmail.com